Manastirea „Sfintii Imparati Constantin si Elena” din Budesti
Nu departe de Baia Mare, la o distanta de doar 45 de kilometri de municipiul resedinta de judet, te asteapta un loc in care straiele populare sunt purtate chiar si acum cu mandrie si demnitate pe strazile localitatii, dar mai ales la biserica, iar oamenii par dintr-o alta lume. Una mai buna.
Simplitatea cu care stiu sa-si traiasca viata, credinta pe care o poarta adanc in suflet e remarcata imediat de turistii care ajung in comuna Budesti. In localitatea in care se afla o biserica de lemn, monument UNESCO, exista un alt loc aparte, mai putin cunoscut. Manastirea „Sfintii Imparati Constantin si Elena”, asezata in mijlocul padurii de brad, se afla la sase kilometri de centrul comunei. Pana sa ajungi in acel loc de basm, intalnesti in cale peisaje impresionante: de jur imprejur paduri de brad si izvoare de apa cristalina.
Informatii preluate de pe emaramures.ro
Manastirea Bârsana
Mănăstirea Bârsana este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Bârsana, județul Maramureș.
Atestări documentare
Primele atestări documentare ce fac referire la Mănăstirea Bârsana datează din 1390; într-un document din 21 iulie 1390, referitor la proprietățile familiei voievodale Dragoș, este menționat un drum care se bifurca, conducând pe un braț în satul Bârsana, iar pe celălalt la mănăstire. Tot în acest document sunt menționate și Valea Mănăstirii și Dealul Popii.
Într-un act de proprietate, din 6 noiembrie 1405, se menționează un “camp al mănăstirii”. Alte mențiuni referitoare la mănăstire sunt descoperite în acte de proprietate ale familiei voievodale Dragoș, între anii 1408-1480, ultimul act făcând referire la Bartolomeu Dragfi, voievod al Transilvaniei.
Istorie
2:59
Documentar video despre Mănăstirea Bârsana (filmare aeriană august 2016)
Biserica este situată în Maramureșul istoric, pe valea Izei. Vechea biserică de lemn a fost construită în anul 1711 în locul numit „Părul Călugărului” de preotul nobil Ioan Ștefanca, împreună cu fii săi și alți săteni, pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru protecție în timpul ciumei mari din anul anterior. Construcția noului ansamblu mănăstiresc a început in 1993.
Mănăstirea Rohia
Mănăstirea Sfânta Ana – Rohia, este un lăcaș de cult ortodox, din jud. Maramureș. Aceasta se află sub oblăduirea canonică a Episcopiei Maramureșului și Sătmarului. Este situată în „Țara Lăpușului”, în partea de sud a județului Maramureș, la o distanță de cca. 50 km de orașul Baia Mare și 43 km de orașul Dej.
Istoric
Mănăstirea Sfânta Ana-Rohia a luat ființă în anul 1923. Ctitorul ei este Nicolae Gherman, din satul de la poalele „Dealului viei”, deal pe care se găsește astăzi mănăstirea. Preotul ctitor a zidit mănăstirea în numele fiicei sale, Anuța, care a murit la vârsta de 10 ani. Astfel, în 1923, Nicolae Gherman a construit o bisericuță din piatră și cărămidă, care avea dimensiunile: 17,80 m lungime, 5,70 m lățime, 13 m înălțime și o casă monahală. În 1926, mănăstirea a fost sfințită de către episcopul Nicolae Ivan al Clujului în prezența a peste 1000 de credincioși, luând naștere „primul așezământ de acest fel” în Ardealul alipit. Lăcașul a rămas la stadiul de schit din cauza accesului greu în deal. Din 1965-1970, când s-a introdus curentul electric, s-au construit: „Casa de stejar”(1965), „Casa stăreției”(1969-1970), „Casa cu paraclis”(1973-1976) – în care se găsește și biblioteca, una dintre cele mai mari comori din zonă a cărui ctitor este P.S. Justinian, „Casa Poetului”(1978-1980), „Altarul de vară”(1983), „Poarta maramureșeană”(1988), „Casa Albă”(1989-1992), „Muzeul”. După 1990 obștea mănăstirii condusă de tânărul stareț Justin Hodea ajunge la peste 25 de viețuitori, motiv pentru care se dorește construirea unei biserici mult mai mare. În 1996, vechea bisericuță este demolată, iar pe locul ei se construiește o nouă biserică. La Mănăstirea Rohia se află mormântul episcopului Iustinian Chira (1921 – 2016).
Mănăstirea Săpânța-Peri
Mănăstirea Săpânța-Peri este un așezământ monahal din Transilvania, aflat pe teritoriul nordic al satului Săpânța din județul Maramureș.
Act slavon despre mănăstirea Peri dat la 1 mai 1404 în Sighet (Arhivele Naționale Maghiare, DL 42811)
În anul 1391, nepoții lui Dragoș Vodă au dăruit Mănăstirii Peri terenuri și bunuri, fiind ridicată o biserică din piatră. Mai bine de 300 de ani, această biserică de piatră a fost folosită ca sediu al Episcopiei Române a Maramureșului, fiind ulterior ridicat de către meșterul Ioan Macarie un lăcaș care să servească drept loc de rugăciune pentru comunitatea greco-catolică din împrejurimi[1]. Mănăstirea purta pe vremea voievozilor Dragoșești hramul Sfântul Arhanghel Mihail[2]. La Săpânța-Peri au fost traduse și copiate în română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroțean” și „Faptele Apostolilor”. Pecetea timpului a dus la distrugerea mănăstirii în anul 1783. În anul 1404, o seamă de nobili români au reîntărit posesiunea Mănăstirii, pomenind de donația anterioară a lui Balc și Drag: trei sate (Taras, Criva și Peri) și o moară “în țara Câmpulungului pe apa Săpânței, unde se varsă Săpânța în Tisa”. “Iar după moartea lor, și Dumitru voievod și fratele său Alexandru
Meșter au întărit în fața noastră mănăstirii aceste stăpâniri din uricul lor”, spune hrisovul[3].
Manastirea Dragomiresti
- situata pe teritoriul localitatii Dragomiresti, la 45 km de Sighetul Marmatiei;
- ridicata pe locul unui vechi asezari monahale din secolul al XVII – lea;
- poarta hramul “Sfantul Ilie Tevisteanul”, “Adormirea Maicii Domnului”;
- intre anii 1926 – 1927 a fost ridicata o noua biserica;
- biserica noua a fost distrusa de incendiul din 1949 si refacuta in perioada 1950 – 1954;
- in anul 1959 a fost inchisa si redeschisa in anul 1990;
- biserica este nepictata si cu putine elemente de decor;
- cea mai de pret icoana a manastirii este cea a Maicii Domnului cu Pruncul, datata in secolul al XVII – lea.
Informatii preluate de pe skytrip.ro
Manastirea Moisei
Mănăstirea Moisei este situată în comuna Moisei, județul Maramureș, România.
Așezare
Mănăstirea Moisei, cu hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august), este așezată pe un platou însorit, deasupra satului Moisei, înconjurată de culmile dealurilor, la poalele muntelui Pietrosu Rodnei (2303 m), între orașele Borșa la 10 km și Vișeu de Sus la 7 km, pe șoseaua națională ce leagă Sighetu Marmației de Bucovina prin pasul Prislop, iar prin pasul Șetref de Bistrița-Năsăud și Ardeal.
Istoric
Localitatea Moisei a făcut parte din domeniul lui Bogdan, voievod al Maramureșului, domn întemeietor al Moldovei independente și al dinastiei Mușatinilor. În pădurile Moiseiului se pune că s-au nevoit călugări încă de prin secolul al XV-lea, într-o modestă sihăstrie. Ulterior, în 1599, oamenii locului au ridicat o biserică din lemn ca mănăstire (schit), care se păstrează și astăzi. Numele unuia dintre viețuitorii de atunci, monahul Iosif, a fost găsit scris scris pe o bârnă a bisericii vechi. Biserica a fost sub ocrotirea cunoscutei mănăstiri Putna a lui Sfântului Ștefan cel Mare, , ca metoc al acesteia timp de aproape 100 de ani. Mănăstirea Moiseiului a primit diferite danii de-a lungul anilor de la nobilii români din Maramureș, precum terenuri și, mai ales, cu păduri. Bine cunoscut deja peste hotarele Maramureșului, așezământul monahal de aici a fost sfințit pe data de 15 august 1672, de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (hramul mănăstirii), de către Mitropolitul Bălgradului Sava Brancovici, care deținea atunci și demnitatea de Episcop al Maramureșului. Târnosirea s-a desfășurat cu o deosebită solemnitate pentru acele vremuri, ierarhul fiind însoțit de un sobor de preoți și călugări, printre care și reprezentanți ai Mănăstirii Putna, în prezența credincioșilor veniți de prin tot Maramureșul, și nu numai. La această mănăstire, în 1690, a ținut sobor episcopul Iosif Stoica al Maramureșului. Mănăstirea Moisei a fost reședință episcopală în ultima perioadă a păstoririi Episcopului Serafim de Petrova și la începutul păstoririi Episcopului Dosoftei al II-lea Teodorovici, care a mutat-o apoi la Mănăstirea Uglea.
Manastirea Lăpuș
Complexul monahal cuprinde biserica in stil maramuresean, paraclisul, altarul de vara si impunatoare corpuri de chilii. Manastirea gazduieste si o colecție formată din obiecte de îmbrăcăminte și unelte țărănești specifice zonei Lăpuș. Pe locul in care se afla in prezent actuala manastire a existat in urma cu cateva secole un alt lacas monahal, ce a staruit pe acest amplasament pana in anul 1762. Vechea manastire a fost atestata documentar inca din anul 1315, cand satul Lapus a fost mutat in spatiul in care se intinde si in prezent, pe vechiul loc initial ramanand apoi doar manastirea si cateva case vechi. Datorita faptului ca era un loc ferit, izolat de restul populatiei, s-a format aici in timp un grup de calugari, care si-a dus existenta duhovniceasca in pace, pana in jurul anilor 1761 – 1762, cand intregul Ardeal a avut de suferit in urma refuzarii convertirii la catolicism. Calugarii de aici au fost astfel izgoniti, cativa dintre ei fiind chiar impuscati, iar Manastirea Lapus a fost distrusa. In acelasi loc in care a existat in trecut vechea manastire, s-a pus in anul 1993 piatra de temelie a unui nou lacas, cu ajutorul sprijinului Episcopului Maramuresului, Justinian Chira. In anul 1995, odata cu stabilirea a doua maici de la Manastirea Gai din Arad in noul lacas a reinceput viata monahala la manastire, numarul acestora crescand de la an la an. Timp de 17 ani, in urma unui efort sustinut al celor doua credincioase, manastirea a evoluat, devenind un ansamblu monahal demn de toata admiratia. Actualul complex monahal de la Manastirea Ruoaia este format din manastirea ridicata dupa stilul specific maramuresean, un paraclis, altarul de vara si un corp impresionant de chilii care dispune de un numar de aproximativ 120 de locuri de cazare pentru credinciosii care poposesc aici. Manastirea a fost ridicata de arhitectul Constantin Pena, care a urmat acelasi tipar caracteristic pentru majoritatea lacasurilor maramuresene, renumite pentru turlele inalte. Lemnul folosit la foarte multe dintre renumitele manastiri si biserici de aici este prezent si la Manastirea Ruoaia, restul complexului fiind ridicat din ziduri vopsite in bej si alb. Hram: Nasterea Maicii Domnului (biserica mare); Duminica Sfintilor Romani (paraclis) Acces: DJ109F Targu Lapus-Lapus, la iesirea spre nord din Lapus, dreapta 3 km .
Cele 15 maici care isi traiesc in tihna viata la manastire ii intampina pe turisti cu multa caldura sufleteasca oricand.
